[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=4N3N1MlvVc4]

Visez in general la o lume idilica. Visez cate o utopie si apoi ma trezesc nemultumit ca totul nu a fost decat un vis. Inchid ochii si incerc sa imi inchipui cum ar arata viata mea si a noastra in general daca totul s-ar schimba.

As vrea sa vad un buletin de stiri in lumea asta de vis. Prima stire sa fie din Romania:” Presedintele Basescu nu a mai facut astazi nimic…nici o conferinta de presa nu a avut loc la Cotroceni…presedintele nu a participat la nici un eveniment la care sa apara si presa.” Alta din acelasi registru:”Partidele politice au facut azi front comun pentru binele tarii…au fost adoptate toate legile puse in discutie pe ordinea de zi…toata lumea a baut cafea si ca atare nimeni nu dormea in sala.” Trecem la externe:”Astazi nu a avut loc nici un atentat in Irak…nimeni nu a fost ranit. Americanii se pregatesc de plecarea spre casa in timp ce irakienii pun la punct ultimele detalii ale consolidarii noului stat democratic” ….”In zonele ocupate din Palestina localnicii organizeaza manifestari traditionale la care sunt invitati speciali evreii. Toata lumea a participat spre seara la un carnaval.”

Va plictiseste cu siguranta buletinul meu de stiri. Nu are sange, scandal …nimic mizerabil. Ma intreb daca am scrie noi jurnalistii despre asemena subiecte ce ar face cei cu spume la gura care abia asteapta un motiv sa ne tavaleasca prin rahat. Nu am mai reprezenta pe nimeni nici un mogul nu am mai ajunge sa fim catalogati marionete si poate abia atunci ar vedea ca jurnalismul e o meserie pe care noi (poate totusi nu toti ) o practicam cu onoare din placere si pentru ca inca visam.

Visez alteori ca in lumea asta nu vom mai avea copii bolnavi de maladii ingrozitoare…parinti disperati care se agata de presa pentru a salva vieti pe care le-au adus pe lume. Nu vom mai avea batrani care sa “traiasca bine” cu o paine si cartofi iar cand incepe luna sa atarne pe picioarele si asa subrede la coada la farmacie. Ar trebui in visul meu sa vina o zi in care toparlanii plini de bani sa nu isi mai expuna scarba de pe fata pe strazile marilor orase respirand un aer superior pe care l-au inhalat cand se uitau in portofel. Ah da si mai visez actori si cantareti si pictori si sculptori si regizori si alti oameni de cultura care nu vor mai plati prin umilita pretul talentului cu care au fost inzestrati. Poate in visul meu ei vor lua loc in “Mertzane , Rolls-uri BMW-uri si gipane” …dar nu oricum ci pe merit.

Si daca tot visez merite atunci cum as putea sa nu visez si finalul jurnalului meu de stiri:”Romania a castigat si campionatul mondial de fotbal dupa ce gimnastele au reusit sa adune toate medaliile de aur de la olimpiada iar tenismenii au dat clasa pe zgura si pe iarba marilor favoriti….Steaua a ramas fara finantator dar a castigat cupa UEFA in vreme ce Dinamo si-a vopsit cainii in culori normale nu in rosu si a luat Liga Campionilor. Poli Timisoara e pe locul trei si alte echipe din provincie lupta sa ajunga in Europa.”

Iar acum datele meteo. “Cercetatorii au descoperit un dop pentru gaura din ozon. Putem spune adio incalzirii globale nu vom mai avea oamenii plangand in urma inundatiilor , oameni morti dupa tsunami, ghetare care se topesc , animale pe cale de disparitie, si seceta in Romania.”

Doamnelor si domnilor mai avem si o stire de ultima ora CNA a decis in aceasta seara ca de maine pe micile ecrane vom relua toate episoadele din serialul de desene animate Mihaela. Va dorim vizionare placuta, somn usor, vise placute si sa aveti o viata frumoasa. :) 

Poli nu a putut sa faca nimic in meciul cu Rapid. I-am auzit pe baietii lui Velcea de pe banca de rezerve dezamagiti cum recunosteau ca doar Rapid a jucat aceasta finala. ASTA E. Mergem mai departe . Timisorenii isi vor iubi echipa si la bine si la rau. Asa ca POLI ramane in sufletele noastre neschimbata. Bravo Rapid pentru victorie. Bravo Poli pentru ca am jucat finala si am oferit un spectacol asa cum numai banatenii stiu.

Preşedintele tuturor şmecherilor

Aaaaah… mare şmecher, ne cunoaştem de-o viaţă!

Te-am întâlnit în clasa a doua, când mi-ai cotrobăit în ghiozdan după sendvici. Mi-ai bolborosit că ţi-e foame, morfolind gustarea mea pentru recreaţia mare. Mi-ai rupt cămaşa când am încercat să-mi iau înapoi ce-mi aparţinea. Ai plecat râzând de umilinţa mea. Aş fi vrut să-ţi sparg faţa, dar nu ştiam să fiu ca tine.

Ne-am revăzut mereu de-atunci. Ţi-au plăcut cărţile mele, bune de aruncat peste gard, bicicleta, bună de luat cu orele pentru o plimbare pân-la colţ şi-napoi, fisele de trei lei din buzunarele mele, locul meu de pescuit, scaunul din cinematograf, ţigările, câte o brichetă mai mişto - şi, în general, tot ce-ai crezut că ai dreptul să iei fără încuviinţare.

Eu, unul, un bleg, învăţat de tata să nu mă iau la bătaie, să nu fac scandal, să nu fiu nesimţit, să las de la mine. “Nimeni nu moşteneşte pământul, băiete”. I-am mai încălcat porunca, recunosc. O dată ţi-am rupt o mână (asta s-a lăsat cu un 8 la purtare), altădată ţi-am dat borşul (asta s-a lăsat cu o morală în faţa clasei). Tu, drept răspuns, mi-ai spart buza, mi-ai crăpat capul cu o cărămidă, mi-ai mutat falca din loc şi mi-ai tăiat de mai multe răsuflarea cu câte un picior bine plasat în plex. Scorul întâlnirilor noastre: până acum m-ai bătut de mi-au mers fulgii, şi-acum suntem deja în repriza a doua.

Să fiu cinstit până la capăt: n-ai fost mereu violent. Adică mitocănia, nesimţirea, jegoşenia ta nu sunt însoţite mereu de o argumentaţie fizică tranşantă. Când te bagi în faţa mea la o coadă, nu baţi pe nimeni. Când îmi tai faţa în trafic cu gipanul, cel mult îmi tragi o flegmă cu şaorma pe parbriz - şi nu mă iei la bătaie decât dacă am obrăznicia să răspund. Când îţi iei o ştampilă peste rând, dai şpagă, nu palme. Când îţi tragi banu’ gros de la stat, făcând din leafa ta de bugetar bacşiş pentru frizer, taci ca porcu-n păpuşoi. Ţipi numai în autobuz, când te-apuc de încheietură, exact când îmi tai geanta. Ştiu că dacă ţi-ai rupe piciorul când mi-ai sparge casa, m-ai da în judecată pentru că nu te-am avertizat că e podeaua udă. Pentru că de fiecare dată când eşti prins, ai acea şmecherie instinctivă, de a răcni din bojoci “hoţul!”. Orice om cinstit s-ar înroşi, măcar, ar fi o clipă descumpănit, măcar, poate ar tăcea, vinovat… Tu nu, tu te scoţi din orice, oricum, cu tupeu. Şarlatanule, impostorule, ce şmecher eşti!

Ştim împreună că tu nu păţeşti nimic, niciodată. Mi se pare corect. Tu eşti şmecher, eu nu. De altfel, aşa te-am recunoscut de fiecare dată, sub multiplele tale deghizări: “Ia ţipă, mă, ce-o să faci? Ia cheamă miliţia mă, ce-o să fie? Ia fă scandal, mă, ce-o să se-ntâmple?”. Păi, tu ştii mai bine, ai dreptate: pot să ţip cât vreau, să chem poliţia, să te dau în judecată, să scriu la ziar, să-mi dau foc în piaţa publică. Nu se-ntâmplă nimic, pentru că tu eşti cel mai şmecher.

Ştiam eu c-o să ai succes în viaţă. Mai puţină muncă, oleacă de învârteală, un şiş în spatele prietenului, taman când îi spuneai că-i cel mai bun, o semnătură neguroasă din tinereţe pierdută la maturitate, un contract grăsun ici, o căsuţă colo, gălăgie maximă când e de abătut atenţia, pâş-pâş când e câte o tocmeală cu fereală, vorb-aia, iuţeală de mână şi nebăgare de seamă, una are, alta n-are, unde-i aia marcatoare.

Dar aşa mare… Aşa de mare nu-mi închipuiam că vei creşte. Atât de mare încât întuneci orizontul, slăvit padişah al tuturor şmecheriilor! Unde calci tu, se sfarmă cinstea-n mii fărâme, unde te culci tu, se umflă funcţiile-n stat, unde respiri tu, se-mbată dănţuind poporul!

Cât despre mine, comandante, află că rămân acelaşi bleg mioritic căruia i-ai şmanglit sendviciul, mereu umilit de şmecheri. Cu sinceritate îţi spun că, în timp ce tu înfuleci ce-ai furat, încerc şi eu să-ţi mestec minciunile dar, oricât m-aş strădui, nu pot înghiţi ce-mi oferi.

Nu ştiu cum dracu’, dar nu-mi provoci în schimb decât un scuipat. Scuzele mele pentru asta şi grijă mare să nu te-neci în el.

By Vlad Petreanu

Mare meci mare la Timisoara. Finala Cupei Romaniei. Prima cupa am luat-o noi timisorenii cu stramosii echipei de acum. Poli se numea atunci Ripensia. In orasul de pe Bega fotbalul e un fenomen o strare de spirit un eveniment la care merg toti membrii unei familii. Nu stiu daca Poli e pregatita acum sa se inhame la o cupa europeana. Am vazut insa ca nici Rapid nu prea mai e ce a fost. As vrea din tot sufletul meu violet sa castigam cupa. Merita asta zecile de mii de suporteri care au aratat unei tari ca Romania ce inseamna civilizatia pe stadion si cat de frumos se poate incuraja o echipa. Daca batem sambata seara o sa fie o victorie a intregii regiuni. Batem Bucurestiul pentru ca prea se duc doar echipele de acolo in Europa. Batem si cu galeria pentru a demonstra ca se poate si fara distrugeri injuraturi si lupte oarbe cu jandarmii. Daca batem PROMIT ca toata vara pe langa windsurfing joc fotbal(desi sare mingea din mine ca din gard). PROMISIUNEA e promisiune si eu in locul lui Poli as trage tare sa castig macar de ridicolul situatiei sa il vezi pe Mile Carpenisan jucand fotbal. Oricum…..HAI POLI!!!

P S  A mai aparut o promisiune. Domnule Iancu daca bate POLI va invitam in centru “la pesti”. Dupa meci in caz de victorie alb-violeta subsemnatul si Lucian Ursuletu de la ziarul Gandul facem baie in fantana.

Din 1993 imi frec coatele si talpile in meseria asta. Am scris in general subiecte despre evenimente deosebite si despre infractori mai mult sau mai putin importanti. Am invatat astfel exact cum procedeaza gainarii ce fac escrocii sau cum opereaza marii infractori. Toti au un punct comun insa…lasitatea. In fata pedepsei devin lasi. Incearca sa fuga de responsabilitate si nu sunt de acord cu pedepsele primite pentru faptele lor. Unii fug din tara sa scape de condamnare altii se ascund in tara si mai sunt si cei ce se imbolnavesc brusc si se interneaza. Sunt deja scarbit de acest gen de oameni. Daca as face ceva pentru care sa fiu condamnat as suna direct la usa penitenciarului si as intra cu capul plecat pe drumul spre celula. Eh dar poate o sa intelegeti acum de ce ma incearca scarba cand vad ca pana si unul ca EL face la fel ca toti condamnatii. A facut lucruri rusinoase : talharie; insulta si a ignorat autoritatile spunand ca poate sa faca ce vrea. A ranit un om si o breasla. A fost judecat de  institutii civile. A avut parte de enorm de multi aparatori care au scuipat si au sarit cu injuraturi in directia celor care se intrebau daca e normal gestul LUI. Apoi a fost condamnat si face recurs. Din alta instanta a primit si o pedeapsa si atunci ne-a demonstrat  cat de mult seamana cu micii sau marii infractori. A facut o smecherie. A vrut sa ne rada in nas si ca sa ne demonstreze ca face in tara asta ce are chef si pentru a evita efectele pedepsei a fugit ca un las.S-a ascuns cu o zi mai devreme in locul in care se simte aparat de Romania locul dupa care este atat de ahtiat…e firesc un palat o fortareata. Nu pentru ca ii era frica de pedeapsa ca doar LUI nu ii e frica de nimeni nici de Politie nici de Parchet  ci pentru ca balea dupa niste aparitii pe tv in care sa se vada clar ca din nou el e shafu’.La fel baleste si bulldog-ul meu cand vrea un os sau sa guste din cate o pisica. Si eu -care nu am nici o legatura cu politica pentru ca nu ma incurc cu curve- si oamenii din Romania care au fost dezgustati de comportamentul penal si totodata penibil al LUI  ce sa facem. Sa acceptam ca ne duce de nas cum vrea muschiuletul lui dezvoltat de la spanac sau sa il dam in urmarire generala si sa il aducem in fata noastra pentru a ii arata ca il ignoram. Sa ii spunem: halou gadjiule mancatz-ash prova aia mica a lu matale nu vrei sa ne lash sa te boicotam si noi un pic? Macar asa am intra in filmul lui. Eu m-as astepta insa sa il vad cum hahaie la vederea lacrimilor sincere ale unei fete care nu mai poate duce raul care i l-a produs EL. Poate cu ocazia aia as spune intr-un mediu privat tot ce imi vine la gura sa zic despre EL. Si zau am cunoscut tipi mai periculosi decat EL. Ei m-au invatat tot ce i-as spune dar si inca ceva …adevaratii ”duri” au onoare numai alora mici de doi lei vechi le lipseste. Cine este EL nu va spun pentru ca am decis sa respect pedeapsa ce ii este aplicata si il IGNOR.

domnu’ presedinte, eu va predau de buna voie telefonul meu, nokia 6233, cu camera video si foto de 2 megapixeli, cu card de memorie de 1 GB, polifonie, mp3, radio, reportofon, GPRS, WAP, bluetooth, IR, stand by multe zile, e aproape nou, ca l-am primit de craciun cadou de la nevasta.
atita va rog, pe mine as vrea sa ma faceti bozgor, rus, jidan, ceva, ca de mic mi-a placut ardealul si gulashul si palinca si, de vreo trei zile, chiar as vrea sa fiu ungur, ca mi-e rusine sa fiu roman cu asa un presedinte.
ce bine imi pare ca nu am mers la vot, ca poate scapam stampila in vreun loc gresit…

     by mihai ursu, tzigan imputzit ca andreea si ca mile

Am citit zilele aste ca voi toti de altfel tot ce s-a scris despre cazul colegei mele Andreea Pana. Subiect savuros care se consuma cu pofta pe meleagurile mioritice. E normal doar suntem poporul care se complace in scandal ba chiar il dezvolta. O sa incerc sa va reamintesc daca mai e nevoie ca am crescut cu totii invatand din pruncie poezia “Catelus cu parul cret”. E edificator pentru noi. Prima poezie memorata de un copil este despre un hot care se jura ca nu fura dar o face. Nu mai conteaza ce s-a intamplat la Selgros…deja evenimentul a fost intors pe fata si pe dos si-au dat cu parerea oamenii destepti dar si cei mai saraci cu duhul. Conteaza acum ce ramane. Ramane o trauma pentru o tanara jurnalista si acea trauma se va vedea dupa ce socul de adrenalina care i-a cuprins organismul va trece. Atunci va incepe analiza. Acest articol se vrea mai mult o poveste pentru Andreea. Nu o cunosc prea bine pe colega mea din pacate dar brusc mi-a devenit draga. Asadar Andreea vei vedea acum fetele adevarate ale oamenilor in jurul carora iti traiesti viata. Pe unii ii cunosti pe altii nu. Cand s-a intamplat ce s-a intamplat banuiesc ca si-au ridicat toti mainile de pe tine. Banuiesc ca au facut-o si cei ce te manau de la spate sa faci sa faci sa faci ceva in Selgros. Cred ca toti au tacut si te-au lasat singura. Oamenii care trebuiau sa iti sara in ajutor nu te-au crezut si au zis ca nu au dovezi ca sa se agate de pieptul presedintelui. Vezi Doamne e chiar el Mesia Basescu. Au sarit altii si au zis ce ai patit. Nu din grija pentru tine ci pentru ca ei nu erau implicati si nu puteau pati nimic. Acum toti isi manifesta grija . Primesti probabil zeci sute de telefoane de sustinere. Poate unii te vor si certa. Dupa toata nebunia asta vei ramane singura. Se vor uita toti abrupt la tine si nu te vor dori in preajma lor. Aici intervine nemernicia. Ei au mancat cacat si au zis ca tu ai facut-o. Daca te intrebi de ce m-am gasit eu sa zic toate astea…epentru ca sunt intoxicatorul sef al tarii lucram in acelasi post si am trecut prin ceva similar. Ignora Andreea toate aceste dovezi de lasitate. Incearca sa te uiti de sus la toti si sa le vezi lasitatea si caracterele mizerabile. Altfel o iei razna. Si sa revin la  primele randuri…poezia ar trebui modificata:

Catelus cu capul chel

Baga mana ‘n portofel

El se jura ca nu fura

L-am vazut cu phone-u ‘n gura

De mai bine de 10 ani ma straduiesc sa inteleg de ce pe lume exista oameni care isi fac un scop in viata din a inventa sau raspandi zvonuri despre persoanele care apar in public. Am descoperit pe pielea mea inca de la inceputurile aparitiilor pe sticla cat de rai pot sa fie unii. Credeam insa pe atunci ca nu imi este dat sa ma supar pe nimeni. Ma uitam la televizor si cand vedeam “vedetele” de cinema ca se plang de hartuire imi spuneam in gand ca sunt doar niste fitosi care nu mai stiu cu ce sa isi ocupe timpul. Ulterior am constatat cat de mult poate fi ranit un om care respira acelasi aer poluat cu semenii lui sa ii vada pe cei din urma cum ii pun viata sub microscop si daca nu gasesc nimic inventeaza iar daca gasesc ceva cat de mic exagereaza. Am fost casatorit de vreo patru ori de vreo doua ori am avut copii si mai multi raspandaci sustineau ca au fost la mine la nunta. Eu sunt si acum necasatorit. Am fost ulterior dependent de heroina de cocaina de marijuana de alcool. Apoi au trecut la finantze…eram imbogatzit peste noapte din banii pe care i-am facut din contrabanda cu benzina in Iugoslavia.Eu fiind in razboi si platind sume exorbitante pe 10 litri de combustibil ca sa ma pot deplasa. Apoi m-au ranit prin razboaie ba eram impuscat ba am calcat pe mina ba sunt mort. Am fost si agent secret si bolnav pe moarte de cele mai urate boli si intoxicator si platit de agenturile straine. Daca stau de vorba cu cineva pe strada sau in viata privata sigur am ganduri ascunse..daca e barbat punem ceva la cale …daca e femeie sigur ma culc cu ea. Toate astea au dus la ura. I-am urat DA! Apoi m-am tabacit. Iar acum am invatat sa iert. Ii iert pe toti cei care se regasec in aceste randuri.Tot ce vreau sa va spun este ca e urat sa nu iti poti sufla nasul pe strada cand esti racit si iti curg mucii pentru ca te vede lumea. Nu poti sa bei o cafea cu o femeie ca deja i-ai si facut  niste copii. Nu te poti opera la stomac ca deja ai cancer SIDA sau ciroza si mai traiesti 2 zile. Aviz amatorilor de aparitii la tv mie mi-au trebuit 15 ani de presa si 10 de tv sa ma obisnuiesc si sa nu mai imi faca prea mult sange rau.Ii iert nu ii mai urasc dar e urat ce fac ei.